Politica de rezervare

 

Voucherele de vacanţă

Art. 24.  (1) Voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern.

(2) Angajatul care beneficiază de vouchere de vacanţă nu mai beneficiază de primă de vacanţă în cursul anului fiscal sau de bilete de odihnă, acordate potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanţă este de 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

(4) Acordarea voucherelor de vacanţă, cu respectarea prevederilor alin. (3), poate fi fracţionată în maximum două tranşe, în funcţie de opţiunea angajatului privind efectuarea concediului de odihnă.

(5) Voucherele de vacanţă sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu servicii turistice, de cazare, de masă şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă.

(6) Voucherele de vacanţă pot fi utilizate şi pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie şi/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-un pachet turistic.

(61) Voucherele de vacanţă pot fi utilizate şi pentru acoperirea cheltuielilor cu taberele şcolare, naţionale sau tematice, organizate pe teritoriul României, la care participă copilul titularului. Procedura privind plata taberelor potrivit prezentului alineat se stabileşte prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului finanţelor.

25/06/2022 – alineatul a fost introdus prin Lege 187/2022.

(7) Serviciile aferente efectuării concediului de odihnă pot fi achiziţionate ca pachete de servicii sau separat.

(8) Conţinutul minim al pachetului de servicii care se poate achiziţiona prin intermediul voucherelor de vacanţă se stabileşte prin normele de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(9) Voucherele de vacanţă pot fi utilizate pentru achiziţionarea de servicii de la operatorii economici cu activitate de turism din România, autorizaţi conform legii, care deţin structuri de primire turistice clasificate şi/sau agenţii de turism licenţiate şi care acceptă o astfel de modalitate de plată, denumite, în mod convenţional şi în înţelesul prezentei legi, unităţi afiliate.

(10) Ministerul Turismului transmite unităţilor emitente lista cu unităţile afiliate.

(11) Unităţile emitente vor plăti contravaloarea voucherelor de vacanţă unităţilor afiliate cu care au încheiat contracte pentru decontarea acestora, după prestarea serviciilor de turism.

Art. 25. – (1) Valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanţă este multiplu de 10 lei, dar nu mai mult de 100 lei.

(2) Voucherul de vacanţă are perioada de valabilitate de un an de la data emiterii, fără a se înţelege că aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic.

(3) Contravaloarea serviciilor turistice prestate de către unităţile afiliate peste valoarea voucherelor de vacanţă se suportă de către angajat, titular al voucherelor de vacanţă.

Art. 26. – Fiecare voucher de vacanţă este valabil numai dacă are înscrise pe suportul electronic sau stocate într-un alt mod în acesta, următoarele menţiuni:

a) emitentul şi datele sale de identificare;

b) angajatorul şi datele sale de identificare;

c) perioada de valabilitate a utilizării voucherului de vacanţă;

d) interdicţia de a utiliza voucherul de vacanţă în alte locuri decât în unităţile afiliate;

e) elementele de identitate vizuală ale brandului de turism al României,

f) numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze voucherul de vacanţă.

Art. 27. – (1) Plafonul maxim cumulat al comisionului perceput de către unităţile emitente de la angajator şi unitatea afiliată este de 1% din valoarea nominală a voucherului de vacanţă.

(2) Comisionul maxim perceput de agenţiile de turism, în calitate de unităţi afiliate, nu poate depăşi 10% din valoarea pachetului de servicii oferit titularilor voucherelor de vacanţă.

(3) Introducerea, la cererea angajatorului sau a unităţii afiliate, a altor elemente grafice faţă de cele minime obligatorii va fi negociată cu unităţile emitente şi nu va face obiectul limitării prevăzute la alin. (1)

Contravenţii şi sancţiuni

Art. 28. – (1) Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a) utilizarea biletelor de valoare în alt scop decât cel prevăzut de prezenta lege;

b) solicitarea şi/sau furnizarea de numerar în schimbul biletelor de valoare sau pentru fracţiuni din acestea;

c) refuzul nejustificat al operatorilor economici şi unităţilor care acceptă bilete de valoare de furnizare a bunurilor sau serviciilor. Refuzul este justificat dacă există bănuieli întemeiate privind autenticitatea biletelor de valoare, identitatea dintre titularul biletelor de valoare şi beneficiarul acestora;

d) diminuarea valorii nominale a biletelor de valoare acordate angajaţilor;

e) emiterea de bilete de valoare cu alte valori nominale decât cele prevăzute de prezenta lege;

f) emiterea de bilete de valoare de către alte entităţi decât cele prevăzute la art. 5 (1);

g) comercializarea biletelor de valoare contra unei fracţiuni de preţ sau a altor bunuri/servicii decât cele stabilite prin prezenta lege;